O plantă aromată conține ulei esențial ca și component al propriului sistem imunitar, pe care îl folosește pentru protecție, vindecare și adaptare. Aceleași proprietăți le au uleiurile esențiale și asupra omului.
Toate ţesuturile plantelor aromatice, din frunze, flori, tulpină, produc substanţe aromatice în proporţii diferite. Acestea sunt extrase din glandele plantelor printr-un proces de distilare cu ajutorul vaporilor de apă, în condiții cu totul speciale. Uleiurile esenţiale sunt produsele rezultate din aceste extracţii.
Fiecare tip de plantă este diferit și, prin urmare, și uleiul va fi diferit, atât în compoziția chimică, cât și în proprietățile sale benefice.
1. Concentrația mare a substanței active
Uleiurile esențiale sunt substanțe foarte concentrate, de cel puțin 100 de ori mai concentrate decât ierburile naturale și plantele din care sunt extrase – de unde rezultă eficiența lor antibacteriană, antivirală, fungicidă, antioxidantă,antiinfecțioasă, antiseptică, antivirală, hormonală (cu rol de echilibrare), oxigenantă, anticancerigenă etc.
- spre exemplu, pentru a obține 1 litru de ulei esențial 100% terapeutic, pur, se folosesc 750 kg lavandă sau 4 tone petale de trandafir culese dimineața înainte de răsaritul soarelui sau 4 tone petale de iasomie.
Cu toate că sunt denumite uleiuri, ele nu conţin materii grase. Cu toate acestea, sunt liposolubile, adică solubile în uleiuri, ceea ce le permite să fie uşor absorbite de către piele şi mucoase.
2. Acționează la nivel intracelular
Aroma și valoarea terapeutică a unui ulei esențial este posibilă datorită dimensiunii foarte mici a moleculelor, care sunt în general mai mici de 300 amu (atomic mass unit / masă atomică). Ele se evaporă foarte ușor și ajung în aer, astfel încât le putem inhala și mirosi.
Moleculele mici ale uleiurilor esențiale sunt terapeutice deoarece ele pot penetra cu ușurință pielea și țesutul muscular, trecând de membrana celulară și, astfel, ajungând în interiorul celulei, unde, la nivel de ADN, pot șterge informația greșită care a generat afecțiunea și pot reprograma celula cu informația corectă.
- Prin inhalare – durează 22 de secunde pentru uleiul esențial să ajungă la creier;
- Aplicat local – durează 2-3 minute pentru uleiul esențial să intre în sânge;
- Fiecare celulă din corp este afectată în 20 minute;
- Iar apoi, în 2 ore și jumătate, uleiul esențial ajunge să fie metabolizat.
3. Acționează la nivelul creierului emoțional
Când inhalăm moleculele de ulei și acestea ajung în cavitățile nazale, ele se îndreaptă direct către creier, într-o porțiune centrală a acestuia denumită “amigdala cerebrală” sau diencefalon. Acesta este sediul central al sistemului limbic, care gestionează informațiile stocate și toate experiențele noastre emoționale acumulate în timp. Această parte a creierului nu percepe cuvintele, nu reacționează la limbajul scris sau vorbit. Ea reacționează însă foarte bine la miros.
Iar mirosul este cel mai puternic dintre simțuri și este cel mai capabil să influențeze activitatea creierului, determinând eliberarea de neurotransmițători (endorfine, encefaline, serotonina, noradrenalina, GABA, acetilcolina, dopamina).
“Uleiurile esențiale constituie un puternic mijloc de a accesa acea porțiune non-verbală a creierelor noastre, care înmagazinează sentimente și emoții.” (Dr. David Steward “Uleiuri biblice tamaduitoare”)
4. Schimbarea frecvenței vibraționale
Uleiurile esențiale terapeutice ridică frecvența vibrațională a copului uman la un nivel la care boala dispare.
În 1992, Bruce Taino de la Universitatea de Stat din Cheny, Washington, a construit primul aparat din lume care măsoară și monitorizează frecvența vibrațională a corpului uman.
Cu ajutorul acestui aparat, s-a stabilit că frecvența medie a unui corp sănătos este undeva între 62-68 MHz. Când această frecvență vibrațională scade, sistemul imunitar este afectat, astfel:
- sub 58 MHz – apar primele simptome de răceală și gripă;
- sub 55 MHz – organismul poate fi afectat de Candida;
- sub 42 MHz – organismul poate să sufere de cancer.
Pentru ridicarea frecvenței vibraționale, s-a demonstrat faptul că uleiurile esențiale folosite în aromaterapie, care au o frecvență ce începe de la 52 MHz și poate ajunge până la 320 MHz(ex. uleiul de Rosa damascena – trandafir), sunt extrem de eficace.
Frecvențele mari ale acestor uleirui esențiale crează un mediu în care orice urmă de bacterii, viruși, ciuperci etc. nu poate exista. Iată câteva exemple:
- Trandafirul 320 MHz
- Tămâia 147 MHz
- Lavanda 118 MHz
- Smirna 105 MHz
- Musetel german 105 MHz
- Ienupar 98 MHz
- Sandal 96 MHz
- Angelica 85 MHz
- Menta 78 MHz
4. Calitatea contează!
Alegerea uleiului esențial terapeutic în tratamentul bolilor se face după gradul de puritate al uleiului, fiind esențial ca acel ulei să fie 100% natural și pur, și doar în acest fel ne putem baza pe puterea sa terapeutică. În caz contrar, uleiurile esențiale care nu sunt naturale și pure pot crea grave probleme în cazul utilizării interne.
O altă observație importantă este că uleiurile naturale esențiale extrase prin metode cât mai blânde sunt superioare terapeutic celor sintetice.
Un ulei esențial de calitate ar trebui să aibă trei caracteristici fundamentale:
- Puritatea – se referă la conținutul nealterat prin adăugarea de solvenți sau alte substanțe chimice care să afecteze proprietățile terapeutice ale uleiului esențial original;
- Intensitatea – constă în cantitatea maximă de substanțe active extrase, fiind caracteristică o aromă mult mai intensă decât dacă, de exemplu, uleiul esențial ar fi obținut prin redistilarea plantelor, prin care se extrage restul de substanțe rămase;
- Integritatea – uleiul esențial este extras din aceeași specie (nu există mixturi), eventual din aceeași recoltă și plantație.
Aroma și valoarea terapeutică a unui ulei esențial este posibilă datorită dimensiunii foarte mici a moleculelor, care sunt în general mai mici de 300 amu (atomic mass unit / masă atomică). Ele se evaporă foarte ușor și ajung în aer, astfel încât le putem inhala și mirosi.
